Suspiciune de bulimie fără vărsături
De ce îmi vine să vărs aparent fără motiv? Cauze de vărsături
Oana Pop, Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Oradea Bulimia nervoasă este o tulburare de comportament alimentar, caracterizată prin episoade recurente de mâncat compulsiv binge eating urmate de unul sau mai multe episoade de comportament compensator, pentru a preveni creșterea ponderală. Mâncatul compulsiv sau binge eating reprezintă un episod de supraalimentare, care întrunește mai multe criterii.
Clinica HyMarco - Comportamentul alimentar - anorexia și bulimia (Columna TV)
Mâncatul compulsiv presupune: Ingerarea unei cantități de alimente mult mai mare decât ar putea mânca majoritatea oamenilor, în circumstanțe similare; Ingestia se produce într-un interval scurt de timp; Episoade de supraalimentare acompaniate de sentimentul de pierdere a controlului privind ingestia alimentară. Comportamentele compensatorii includ: Exces de laxative sau diuretice; Clisme; Perioade de restricții alimentare severe și exerciții fizice intense.
De regulă, persoana afectată mănâncă mai mult într-un interval de 2 ore față de o persoană normală.
Suspiciune de bulimie fără vărsături
Mâncatul compulsiv se asociază cu pierderea controlului; Obiceiuri compensatorii repetitive nesănătoase pentru a evita creșterea ponderală precum exerciții în exces, post negru, utilizarea laxativelor sau a diureticelor; Obiceiurile alimentare nesănătoase apar o dată pe săptămână pentru o perioadă de 3 luni; Greutatea și forma corporală influențează respectul de sine; Tulburarea descrisă nu apare numai în cursul episodelor de anorexie nervoasă.
Incidența maximă a bolii este în special între 18 și 22 de ani.
Prima referire în ceea ce privește boala a fost realizată în anul de către Russel de unde și denumirea semnului Russel, carcateristic boliicare a descris-o ca o afecțiune specifică. Cauzele apariției bulimiei nervoase se pare că sunt, în principal, factorii biologici, și anume neurotransmițătorii precum serotonina, norepinefrina și dopamina. Nivelul crescut de suspiciune de bulimie fără vărsături în lichidul cefalorahidian se întâlnește, conform multor suspiciune de bulimie fără vărsături, atât la pacienții cu anorexie nervoasă cât și la cei cu bulimie nervoasă.
Bulimia nervoasă: cauze, simptome, tratament
Norepinefrina se găsește în cantitate scăzută la pacienții cu anorexie nervoasă, iar activitatea dopaminei este asociată cu o imagine distorsionată a formei corpului. Factorii hormonali Pacienții cu bulimie nervoasă prezintă în limite normale atât neuropeptidul Y NP-Y cât și nivelul de peptid Y PYYdar care pot crește în urma unui tratament pentru bulimia nervoasă, care va avea rezultate bune.
Pacienții cu bulimie nervoasă prezintă niveluri reduse de beta-endorfine și un nivel scazut de CCk colecistochinină. Bulimia nervoasă mai poate fi influențată în apariția și evoluția sa de factori sociali, psihologici și socioculturali. Factorii sociali Factorii sociali sunt caracterizați prin anxietate în copilărie, traumă și abuz. Factorii psihologici presupun stimă de sine scăzută, impulsivitate, tendință spre perfecţionism, imagine corporală distorsionată, susceptibilitate față de triggerii ce pot declanșa ciclul binge eating apare în special în perioada de scădere ponderală și dietă.
De ce apare senzația de greață? Explică medicul gastroenterolog
În cazul apariției mâncatului compulsiv se poate declanșa starea de vomă cu vărsături, tensiunea emoțională, abuzul de alcool, abuzul de substanțe interzise. La pacienții care prezintă restricții severe apare binge eatingul. Pacienții cu bulimie nervoasă prezintă preocupări excesive privind forma și greutatea corporală, obsesii de simetrie corporală, exactitate și perfecționism, precum și o afectivitate disforică sau negativă.
Anorexia nervoasă Istoricul bolii Bulimia nervoasă rămâne de cele mai multe ori nediagnosticată chiar ani de zile, în principal din cauza faptului că pacientul păstrează secretul în ceea ce privește starea sa, ca urmare a sentimentului de rușine. Acești pacienți vor merge la medic, dar pentru alte probleme medicale, precum anxietate, depresie, infertilitate, probleme în sfera intestinală, oboseală și palpitații.
Bulimia. Ce este, cum se manifestă, ce efecte are și cum se tratează
De multe ori, pot cere ajutorul inclusiv medicului psihiatru în probleme de natură anxioasă și de dispoziție, probleme de comportament relațional, istoric de traumă suspiciune de bulimie fără vărsături abuz în copilărie respectiv adolescență, abuz de substanțe interzise, dar fără a evidenția vreodată problema de comportament alimentar.
De cele mai multe ori, pacientul acuză o stare de meteorism abdominal cu flatulență, constipație și amenoree.
De asemenea, palpitațiile apărute pot fi secundare aritmiilor, care cel mai frecvent au drept cauză diselectrolemii și deshidratare. Istoricul alimentar poate evidenția un control al greutății prin dietă restrictivă și abstinența de la alimentele hipercalorice, cu excepția episoadelor de binge eating.
Episoadele de binge eating Episoadele de binge eating sunt bine plănuite, existând o preocupare excesivă, chiar morbidă, în alegerea alimentelor care pot fi atât ușor ingerate cât și eliminate. Acest tip de pacient va evita socializarea — ieșitul în oraș, la petreceri sau evenimente unde își poate pierde foarte ușor controlul alimentar. Persoanele cu bulimie nervoasă prezintă o activitate fizică ciclică.
Bulimia: Ieșiți din dependența de mâncare-vărsături
Majoritatea își induce vărsătura cu ajutorul degetelor sau chiar a periuței de dinți. Unele paciente prezintă deja o stare de regurgitare reflexă, fără stimularea externă a faringelui. Laxativele pot duce la o deshidratare intensă și diselectrolemie. Bulimia nervoasă reprezintă o afecțiune cu un risc crescut de ideație suicidară. Din punct de vedere al analizelor de laborator, se va solicita tabloul complet cu hemoleucogramă, biochimie, ionogramă, examen de urină, amilaze, lipaze și test de sarcină.
De asemenea, în funcție de complicații pot exista și investigații paraclinice, de exemplu radiografie pulmonară în special când apare suspiciunea de pneumonie de aspirație; EKG și chiar DEXA, în suspiciune de bulimie fără vărsături densității osoase.
Există factori predictivi pentru o evoluție nefavorabilă, precum severitatea episoadelor de binge, prezența comorbidităților, ideația suicidară. Tratament Marea majoritate a pacienților care suferă de bulimie nervoasă pot fi tratați în ambulator.
Spitalizarea este necesară doar dacă pacientul prezintă ideație suicidară sau există probleme somatice amenințatoare de deces. Bulimia nervoasă beneficiază de terapie nutrițională, psihologică și farmacologică. Pacientul va fi monitorizat și educat în vederea adoptării unor strategii sănătoase de control al greutății și evitarea obsesiei față de forma și greutatea corporală.
Terapia farmacologică se axează în special pe terapia antidepresivă, deoarece combinată cu terapia cognitiv-comportamentală poate duce la reducerea ratei de depresie și anxietate cu o evoluție favorabilă a cazurilor.
